Într-o cadenţă de-a dreptul bezmetică, domnul Traian Băsescu, în calitatea de Preşedinte al României, fără ca prin Constituţie să aibă prerogativa de a iniţia acte normative, s-a lansat în aventura revizuirii Constituţiei. Nu avea cum să nu ştie că o asemenea tentativă nu poate fi făcută înainte de alegeri şi nici fără a avea o majoritate solidă, de două treimi în Parlament. Bună, rea, această aventură era sortită, de la bun început, eşecului. Numai că ea a fost rea. Motiv pentru care a fost drastic, dacă nu chiar dramatic, dejucată de Curtea Constituţională a României. Eşecul a fost cu atât mai grav, cu cât a fost personal. Pentru că Preşedintele Traian Băsescu nu a ţinut cont nici măcar de concluziile la care a ajuns echipa de specialişti creată, în acest scop, pe lângă instituţia prezidenţială. Şi nici de ce spun sau de ce cred celelalte partide. Inclusiv propriul partid. Şi a ignorat, cu bună ştiinţă, societatea civilă. A refuzat dezbaterea.

A urmat cea de-a doua aventură năucitoare. Cea a redesenării statului român. Aici, aproape la indigo, Preşedintele Traian Băsescu a urmat calea trasată în trecut de Carol al II-lea, care instaurase o dictatură. Prima. Ignorând istoria, ignorând dorinţa comunităţilor, Carol încercase şi el să creeze câteva voievodate. Dacă îmi amintesc bine, tot 8. Dar s-a izbit cu capul de sticlă. Opoziţia, faţă de acest proiect, a fost prea puternică şi Carol a eşuat. Acum, din aceleaşi motive, care nu au nicio legătură cu interesele legitime ale naţiunii şi doar cu dorinţa unui om de a obţine mai multă putere, domnul Traian Băsescu a repetat scenariul. Lovindu-se şi el cu capul de sticlă. Nu avea cum să nu eşueze. Mâine trebuie să dea înapoi. Pentru că altfel, dacă încearcă să forţeze această operaţiune a voievodatelor, îi cade Guvernul. Iar dacă îi cade Guvernul, vine altă majoritate. Care îi poate lua gâtul.

A eşuat şi în tentativa sa de a-l demoniza pe Regele Mihai, încercând să-şi adjudece măcar o parte din prestigiul de care acesta se bucură. De data asta, lovitura a fost de bumerang. Până şi cele mai apropiate slugi s-au delimitat de el. În această tentativă a rămas, cu desăvârşire, singur.

Citiţi articolul complet pe CorectNews