Siim Kallas, vicepreședinte al Comisiei Europene, a declarat: „Redresarea a început să se facă simțită. Deficitele au scăzut, investițiile au crescut substanțial și, cel mai important, situația ocupării forței de muncă a început să se îmbunătățească. Eforturile continue de reformă ale statelor membre și ale UE au dat rezultate. Aceste schimbări structurale continue îmi amintesc de reformele profunde pe care economiile din Europa Centrală și de Est le-au realizat în anii 1990 și în anii următori, ca urmare a aderării lor la UE exact în urmă cu 10 ani. Experiența lor demonstrează cât de importantă este adoptarea timpurie a reformelor structurale și continuarea acestora, indiferent de provocările întâmpinate pe parcurs. În acest sens, nu trebuie să reducem eforturile de creare a noi locuri de muncă pentru cetățenii europeni și de consolidare a potențialului de creștere.â€?

O reluare treptată a creșterii economice

În general, se așteaptă ca cererea internă să devină principalul motor al creșterii din perioada care face obiectul previziunilor. Cheltuielile de consum ar trebui să contribuie treptat la creșterea economică, pe măsură ce venitul real beneficiază de o inflație scăzută și de stabilizarea pieței forței de muncă. Reluarea investițiilor, atât în domeniul echipamentelor, cât și în cel al construcțiilor, ar trebui să susțină în continuare creșterea economică. Contribuția exporturilor nete este de așteptat să scadă în cursul perioadei care face obiectul previziunilor.

Natura progresivă a acestei evoluții pozitive urmează modelul redresărilor din trecut de pe urma unor crize financiare grave. Deși condițiile de finanțare sunt în general favorabile, persistă diferențe substanțiale între statele membre și între întreprinderile de diferite dimensiuni.

Condițiile de pe piața forței de muncă au început să se amelioreze în 2013, iar consecința acestora va fi crearea mai multor locuri de muncă și continuarea reducerii ratelor șomajului (cu 10,1% în UE și cu 11,4% în zona euro în 2015).

Se preconizează că inflația va rămâne scăzută, atât în UE (1,0% în 2014, 1,5% în 2015), cât și în zona euro (0,8% și 1,2%).

Deficitele de cont curent ale statelor membre vulnerabile s-au redus în ultimii ani, în urma unei îmbunătățiri constante a competitivității în materie de prețuri. În mai multe dintre aceste economii se așteaptă înregistrarea de excedente în 2014 și 2015.

Se așteaptă ca reducerea deficitelor publice generale să continue. În 2014, se preconizează o scădere la aproximativ 2½% din PIB atât în UE cât și în zona euro. Ponderea datoriei în PIB va atinge un vârf de aproape 90% în UE și 96% în zona euro, urmând să scadă anul viitor.

Cel mai mare risc de evoluție negativă a creșterii economice rămâne în continuare o nouă pierdere a încrederii ca urmare a stagnării reformelor. De asemenea, incertitudinea legată de mediul extern a crescut. Pe de altă parte, noi reforme structurale îndrăznețe ar putea duce la o redresare mai puternică decât cea preconizată.

În vreme ce evoluția prețurilor curente reflectă atât factorii externi, cât și procesul de ajustare aflat în desfășurare, o perioadă prea lungă de inflație scăzută poate implica de asemenea riscuri. Totuși, consolidarea graduală a reluării creșterii și baza sa din ce în ce mai largă ar trebui să atenueze aceste riscuri.