Propunerea legislativă a trecut iniţial de Camera Deputaţilor, prin adoptare tacită, în forma depusă de iniţiatori - deputaţii UDMR Kulcsar-Terza Jozsef-Gyorgy şi Biro Zsolt-Istvan.

Potrivit propunerii legislative, Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc se aprobă prin referendum de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc.

Ce prevedea proiectul privind autonomia Ținutului Secuiesc

Astfel, propunerea legislativă are ca obiect de reglementare ca judeţele Covasna, Harghita şi o parte din judeţul Mureş să constituie o regiune autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul statului român, notează Agerpres. 

În proiect sunt redate limitele teritoriului care ar urma să devină Ţinutul Secuiesc, pentru care este prevăzută şi o organizare administrativă proprie, cu autorităţi publice şi instituţii proprii la toate nivelurile, conferirea unor competenţe specifice, folosirea limbii maghiare ca limbă oficială a Ţinutului Secuiesc şi a simbolurilor naţiunii maghiare.

Proiectul mai propune ca autonomia regională să fie exercitată de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret şi liber exprimat, precum şi de Comisia de Autoadministrare desemnată de aceasta.

În proiect sunt definite ca autorităţi ale Ţinutului Secuiesc: autorităţile regiunii autonome - Consiliul de Autoadministrare, Comisia de Autoadministrare, Preşedintele Ţinutului Secuiesc, autorităţile scaunelor - Consiliul Scaunal, Comisia Scaunală, Preşedintele Scaunului şi autorităţile locale - Consiliul Comunal, Consiliul Orăşenesc, Consiliul Municipal şi Primarul.