"Preţul laptelui va creşte cu 30% până în iarnă pentru că producătorii
trebuie să-şi acopere costurile, iar furajele sunt extrem de scumpe. Există
fermieri care vând direct laptele prin reţeaua de automate de lapte sau direct
în piaţă şi pot modifica preţurile. Însă cei care dau laptele către procesare
nu au cum să modifice preţurile decât într-o înţelegere cu procesatorii. Am
înţeles că unele fabrici acceptă o majorare de preţ chiar cu 1
septembrie", a declarat, vineri, preşedintele Partidului Popular (PP) şi
preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Vaci Holstein-Ro, Costel Caraş.
Acesta consideră că şi pâinea se va scumpi din cauza exporturilor masive de
grâu din această perioadă şi care vor diminua rezerva internă de grâu.
"Oamenii cu cap cumpără grâu în această perioadă pentru că anul acesta a
fost secetă peste tot în lume nu numai în România, iar noi vindem acum foarte
repede pentru că nu avem acces la credite, nu avem unde să depozităm producţia
şi să ne plătim investiţiile făcute. Suntem obligaţi să vindem imediat, iar
acest lucru se va răsfrânge în scumpirea pâinii. Noi vom termina rezerva în
ianuarie şi pe urmă va trebui să cumpăram. Noi vindem tot acum şi pe urmă
cumpărăm ca să facem pâine, dar la un alt preţ, probabil la un preţ
dublu", a adăugat Caraş Costel.
Potrivit sursei citate, producătorii români nu au unde să îşi depoziteze marfa
pentru că toate marile depozite de cereale sunt în mâna străinilor.
''Există firme mari care au cumpărat toate silozurile de capacitate mare din
România. De fapt toate marile depozite de cereale sunt în mâna străinilor,
acestea au finanţări puternice şi cumpără tot grâul din piaţă. Este o problemă
foarte gravă pe care statul nu trebuia să o accepte", a menţionat
preşedintele PP.
Reprezentantul fermierilor consideră că sprijinul oferit de Ministerul
Agriculturii pentru diminuarea efectelor secetei, de 100 de lei pe hectar, în
limita a 10 hectare, este foarte puţin pentru nevoile agricultorilor.
"Ajutorul de 100 de lei este un ajutor bun, dar este foarte puţin, în
condiţiile în care pentru un hectar de porumb investeşti 2.500 de lei. În
negocierile pe care le-am avut cu reprezentanţii MADR au vrut să ne prostească
cu o Hotărâre de Guvern prin care să ne dea sprijinul pentru situaţia gravă
prin care trecem peste patru ani. Am refuzat această hotărâre şi am cerut
să plătească suma maxima pe hectar negociată cu Bruxelles-ul, de 180 euro pe
hectar. Ea va scădea probabil cu 8 euro pentru că am depăşit suprafaţa din
tratat, deci va ajunge undeva la 172 euro. I-am supus ministrului că nici nu ne
gândim că nu va plăti această sumă şi că va începe cu greaua moştenire. De
asemenea, pentru animale am negociat suma maximă şi aici vorbim de 340 de
milioane de euro, adică în jur de 650-700 de lei pentru o vacă şi 60-70 lei
pentru o oaie", a spus şeful PP.
Caraş a mai adăugat că şeful de la agricultură a acceptat propunerea
agricultorilor, problema cea mai grea fiind însă obţinerea banilor de la
Ministerul Finanţelor Publice.
"Ministrul a acceptat propunerea noastră, dar trebuie să o ducă la finanţe
şi să ia banii, ceea ce este foarte greu. Îmi aduc aminte de domnul comisar
Cioloş, care mi-a spus odată, când era ministru, că: până şi portarul mi se
pare că e mai important ca mine la Ministerul Finanţelor, iar eu sunt ministrul
Agriculturii", a subliniat reprezentantul fermierilor.
|
