La polul opus sunt cei care au susţinut bacalaureatul în cele mai bogate regiuni, în Bucureşti-Ilfov şi în vestul ţării, unde PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la valori de 13.648 de euro, respectiv 6.333 de euro şi unde rata de absolvire a bacalaureatului a fost de 33%. Explicaţia? "Cei săraci vor să iasă din sărăcie, iar învăţatul şi obţinerea unor note bune este singura lor şansă de a pleca din locurile în care sunt, de a se înscrie la o facultate bună şi de a obţine un job mai bine plătit. Ei învaţă cu mai multă seriozitate, poate şi pentru că nu au alte activităţi sau «tentaţii»", este de părere Paloma Petrescu, fost secretar de stat pentru învăţământul preuniversitar în Ministerul Educaţiei, conform Botoşăneanul.

Promovabilitatea, direct proporţională cu sărăcia

Elevii au avut cea mai slabă performanţă din istoria învăţământului, întrucât rata de promovabilitate în sesiunea de vară a examenului de bacalaureat a fost de numai 44,5%, iar peste 110.000 de absolvenţi de liceu au fost declaraţi respinşi în urma susţinerii examenelor. În cele mai sărace judeţe din ţară - Vaslui şi Botoşani - unde rata şomajului este încă destul de mare pentru că investitorii străini au refuzat să vină deoarece nu au infrastructură şi piaţă de desfacere spre Vest, rata de promovabilitate la bacalaureat a fost cu 10 şi chiar 20% mai mare decât cea obţinută de elevii din judeţul Ilfov. În Vaslui, salariul mediu lunar era de numai 996 de lei în luna martie, în timp ce în Bucureşti salariul mediu net a fost de 2.217 lei/lună, de peste două ori mai mare, în aceeaşi perioadă.