Decizia lui Klaus Iohannis a venit după ce, luni, Birourile Permanente Reunite au hotărât să dea curs cererii de suspendare înaintate de parlamentarii POT, AUR, SOS și USR. Documentul urma să fie prezentat marți în plenul Parlamentului și transmis Curții Constituționale pentru avizare.
„Este un demers inutil pentru că peste puține luni plec din funcție, după alegerile prezidențiale. Este un demers nefondat, pentru că niciodată nu am încălcat Constituția și este un demers păgubos pentru că de aici toată lumea pierde, nimeni nu câștigă. Peste puține zile, în Parlament se va vota suspendarea mea și România va intra în criză pentru că se declanșează referendumul pentru demiterea președintelui. Acest întreg demers va avea efecte pe plan intern și, din păcate, și pe plan extern. În plan intern, referendumul va fi unul eminamente negativ. Societatea va fi divizată, unii vor fi de acord, alții nu vor fi de acord, toată discuția va fi axată doar pe negativ. Întreaga societatea va fi bulversată. Nu se va mai discuta despre alegerile prezidențiale, despre cum va merge Româmnia mai departe. Candidații nu vor mai putea să își prezinte ideile. Pe plan extern, efectele vor fi de durată, și foarte negative. Nu va înțelege absolut nimeni de ce România își demitere președintele după ce a început procedura pentru alegerea noului președinte. Nu va înțelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers când preșefintele pleacă oricum. Mai pe românește vom fi de râsul lumii” a spus Klaus Iohannis.
„Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de Președinte ale României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!“, a conchis șeful statului.
Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale Augustin Zegrean a explicat, luni, după ce Klaus Iohannis a anunţat că demisionează de la Palatul Cotroceni, că funcţia de interimar poate fi preluată de preşedintele Senatului sau de cel al Camerei Deputaţilor.
"Curtea Constituţională trebuie să constate vacanţa funcţiei şi să trimisă o scrisoare la Guvern şi la Parlament pentru a se stabili cine îndeplineşte funcţia de preşedinte interimar. Constituţia spune că funcţia aceasta poate fi îndeplinită de către preşedintele Senatului sau preşedintele Camerei Deputaţilor, dar nu este o ordine obligatorie. Dacă preşedintele Senatului refuză, poate să fie preşedintele Camerei Deputaţilor", a declarat Augustin Zegrean pentru AGERPRES.
"Din 12 (n.r. - februarie) postul se declară vacant şi intrăm în situaţia de interimat. Preşedintele interimar poate să facă cam tot ce face preşedintele. Sunt două, trei atribuţii pe care nu le poate îndeplini: nu poate dizolva Parlamentul şi nu poate trimite mesaje Parlamentului. Constituţia spune că în această situaţie din acea zi (depunerea demisiei - n.r.) încep să curgă trei luni în care Guvernul este obligat să organizez alegeri prezidenţiale. Dar cum este deja stabilită data alegerilor prezidenţiale şi pică în aceste trei luni, cred că suntem în situaţia normală", a precizat fostul preşedinte al CCR.
